Ediția din 9 nov. 2013. De la cultivarea tradiției la îndrăzneala ideilor. Filozofia românească azi.
Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica
În contextul împlinirii a 150 de ani de existență a Universității din București, Facultatea de filozofie a inițiat o serie de manifestări științifice, cu un pregnant caracter evaluativ, menite să răspundă la multiplele provocări legate de tensiunea dintre cultivarea tradiției interne de gândire – ce conferă în orice cultură reflexivă nucleul identității de sine – și o serie de investigațiile filosofice „avangardiste” care tind să „rușineze” sau chiar să suprime legătura cu trecutul.
Tensiunea „trecut vs. prezent” s-a strecurat, pare-se, în chiar titlul simpozionului Hermeneutica ideii de filosofie românească, organizat între 8-9 noiembrie 2013 de către „Centrul de cercetare a Istoriei Ideilor filosofice” al Facultății de filozofie, manifestare științifică la care au participat nu doar universitari ori cercetători profesionalizați în domeniu, nume de notorietate în gândirea românească actuală, ci și un număr semnificativ de doctoranzi, masteranzi și chiar studenți pasionați de cercetarea fenomenului filosofic românesc.
Ediția de astăzi a întâlnirii noastre, vă propune o dezbatere plecând de la acest veritabil dialog între generații filosofice, cu scopul de a întrezări un răspuns la întrebarea tuturor întrebărilor: încotro filosofia românească? Invitatul emisiunii este d-l conf. univ. dr. Viorel Cernica, organizatorul acestui simpozion, unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei gândirii românești.
conf.univ.dr Viorel Vizureanu

Cristian Iftode
Invitatul ediţiei: Cristian Iftode, asist. univ. dr. Facultatea de filozofie, Universitatea din Bucureşti
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/search/label/Cristian%20Iftode
Oare câţi dintre noi nu au remarcat faptul că toate domeniile creaţiei artistice şi intelectuale sunt traversate meteoric de o serie de mode similare celor care domină aspectele practice ale vieţii noastre cotidiene. Nici filosofia, considerată deseori domeniul gândirii pure şi diafane, nu scapă de efemerul modelor intelectuale. Desigur că spre deosebire de lumea artelor vizuale ori a designului vestimentar, pentru a trimite la două exemple peremptorii, modele în lumea creaţiei filosofice au o durată mai mare în timp şi dobândesc aparenţa unor mari şi definitive inovaţii conceptuale. Numai că prestigiul iniţial al acestor mode se estompează treptat, iar exuberanţa şi optimismul sunt înlocuite cu stări de dezolare şi scepticism.
Într-o astfel de lume care anunţă zgomotos la fiecare două, trei decenii că, în sfârşit, filosofia şi-a deschis calea sigură către adevăr există, fără îndoială, insule de stabilitate, de calm conceptual, zone de reflecţie care asigură continuitatea nevăzută între generaţii şi generaţii de filosofii.
În ciuda atâtor rupturi proclamate ca definitive, în ciuda „revoluţiilor” filosofice de tot felul, studiul gândirii antice, a operelor vechilor filosofi greci a traversat fără larmă secol de secol şi a asigurat o continuitate de reflecţie, semn că atunci când ne aflăm în impas vom găsi totdeauna o soluţie la vechii greci.
Înapoi la greci! Iată un îndemn rostit continuu, cu încăpăţânare, în amurgul atâtor mode filosofice. Dar ce înseamnă înapoi la greci? Care sunt beneficiile acestei întoarceri?
Aceasta este dragi prieteni provocarea pe care o lansează ediţia din 5 martie a întâlnirii noastre pe calea undelor. Ce credeţi? În ce constă mesajul de actualitate pe care ni-l transmit şi astăzi vechii filosofi greci? Ca de obicei, vă invit la dialog şi dezbatere, la un schimb de opinii despre permanenta actualitate a gândiri filosofice greceşti, prin intermediul telefoanelor RRC.
Ne vom bucura împreună de prezenţa în studio a d-lui acad. Gheorghe Vlăduţescu, unul dintre cei mai buni cunoscători ai filosofiei antice greceşti si gandirii medievale din cultura noastră actuală, autorul a peste 20 de cărţi dedicate unor teme de filosofie grecească şi medievală sau unor mai gânditori elini. Domnia sa este de asemenea şi autorul primei enciclopedii de filosofie grecească, de peste şase sute de pagini, o veritabilă premieră filosofică internaţională.
Pretextul dezbaterii îl va constitui apariţia recentă la Editura Academiei Române a volumului Interferenţe, lucrarea ce argumentează că starea originară a filosofiei cuprinde în sine dialogul cu toate celelalte forme majore ale culturii: artă, ştiinţă, teologie.
Va astept ca de obicei interventiile radiofonice la telefoanele RRC.
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2013/03/editia-din-16-martie-de-la-local-la.html


La aceste întrebări vă invit să facem un schimb de opinii în această săptămână.
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2013/02/editia-din-9-febr-o-dubla-intemeiere.html
Invitat: lector univ. dr. Cristian Iftode
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2012/12/editia-din-15-dec-ziua-mondiala.html
conf.univ.dr Viorel Cernica
Suntem onorați de prezența în studio a d-lui conf. univ. dr. Viorel Cernica, unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei filosofiei românești.
Va așteptăm, ca de obicei, întrebările și comentariile la cunoscutele telefoane ale RRC.
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2012/11/editia-din-1-dec-2012-remodelari-ale.html
În ciuda variabilităţii preferinţelor ori a criteriile invocate pentru a stabili un clasament filosofic sau altul, numele lui Aristotel apare, o ştim cu toţii, invariabil. Faptul este, fireşte, explicabil pentru că, în fond, cultura reflexivă europeană continuă cele două linii fundamentale de gândire: „linia lui Platon” şi „linia lui Aristotel”.
Dar cum se explică, în acest context al topurilor filosofice, preferinţa exclusivă pentru „Metafizica” şi nu pentru alte lucrări semnate de Aristotel, la fel de preţioase şi de bine cunoscute, cum ar fi „Organon”, „Politica” ori „Etica Nicomahică”?
Cum se explică faptul că în toate culturile filosofice mature, „Metafizica” beneficiază de cele mai multe variante de traduceri şi că fiecare generaţie de filosofi se simte chemată să propună o nouă interpretare a acestei cărţi? Ce seducţie intelectuală ascunde textul „Metafizicii”, de vreme ce însuşi Kant se întreba dacă metafizica este posibilă ca ştiinţă? Cum înţelegem încrâncenarea unor filosofi de talia lui Wittgenstein, ce argumentează că drumul metafizicii este în filozofie o mare şi gravă rătăcire? În final, care este înţelesul actual al „Metafizicii”?
Iată întrebările la care vă invit să facem un schimb de opinii, mai ales că de curând d-l academician Gheorghe Vlăduţescu, unul dintre cei mai buni cunoscători ai gândirii vechi greceşti din cultura noastră, ne propune după un efort de o viaţă cărturărească, o nouă variantă de traducere şi, implicit, de interpretare a „Metafizicii” lui Aristotel.
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2012/03/editia-din-31-martie-destinul-unei.html
Difuzăm în această ediţie cea de-a douăsprezecea secvenţă sonoră – Perspective interculturale în practicile filosofice actuale – din serialului radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
Încheiem, astfel, periplul filosofic întreprins în jurul spaţiului intelectual decupat de gândirea românească, cum am remarcat cu toţii, o variantă insolită a filosofiei europene.
Dincolo de varietatea preocupărilor filosofice din ultimii douăzeci de ani, înregistrate la nivelul învăţământului universitar de specialitate ori în planul filosofiei social-politice şi publicisticii, evidente chiar dintr-o ochire, putem decela anumite dominante tematice şi metodologice?
În ce măsură este prezentă tradiţia interculturală anterioară în actele actuale de filosofare? Gândirea românească s-a apropiat mai mult acum de resursele anglo-saxone de reflecţie, în defavoarea celor germane ori franceze, aşa cum sunt susţin chiar anumiţi profesionişti ai filosofiei?
Ce noutăţii conceptuale s-au produs în aceşti douăzeci de ani de reflecţie liberă?
Are gândirea românească actuală o voce distinctă în peisajul reflexiv al unei interculturalităţi generalizate?
Acesta sunt principalele interogaţii la care vom răspunde în ultimul episod din serialul Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti.
Vă aştept opiniile cu privire la acest serial. Dacă doriţi putem face şi o dezbatere pe forumul emisiunii pe tema: Gândirea românească, încotro?
http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2011/10/editia-din-15-oct-gandirea-europeana-in.html