Conferințe naționale

2016.12.07: Conferința națională (ANTI)NATURĂ ȘI (POST)UMANISM2016.05.30: Conferința națională studențească FILOSOFIE ŞI (POST)MODERNITATE: SUBIECT. INDIVID. PERSOANĂ2016.05.18: Conferința națională Natură. Cultură. Locuire2016.05.13-14: Conferinţa Naţională de Estetică şi Filosofia Artei „ION IANOŞI”, ediţia a IV-a - CATEGORIA NOULUI. IMPACTUL ASUPRA ARTEI ȘI GÂNDIRII ESTETICE ÎN SECOLUL XX2015.11.27: Conferința națională Metafizică și ontologie în filosofia romanească2015.11.25-26: CRITICĂ, MARGINALITATE, CINISM2015.05.15: Jocul în gândirea estetică și arta contemporană2015.11.25: Feminism, Feminitate şi Cultură Populară2014.12.05: Conferința națională Categorii filosofice și concepte interculturale2014.05.16 -Arta ca Experienţă şi Experienţa ca Artă2012.11.142011.11.092011.05.202010.09.262010.03.19-202009.11.112009.03.272009.04.24-252008.10.312007.03.232007.03.16

CONFERINȚA NAȚIONALĂ
(ANTI)NATURĂ ȘI (POST)UMANISM
(Conferință organizată în cadrul proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601)
București, 7 DECEMBRIE 2016

CALL FOR PAPERS

Într-o epocă marcată de funcționalitate și antropocentrism, o analiză a impactului tehnicii asupra naturii, a posibilităților de reașezare a umanului în mai amplul perimetru al viului se dovedește utilă. Această renegociere presupune un proces complex, cu multiple fațete. Dacă revoluția industrială aduce, odată cu celebrarea tehnicului și a mașinii, o tot mai semnificativă tendință de dominare a naturalului, de reducere a acestuia la statutul unei simple resurse infinit exploatabile, ca situare a individului anti-natură, perioada post industrială va presupune, odată cu deplasarea focusului de la cuplul utilaj-matriță către abstracta și dematerializata informație, o contraofensivă a naturii care înghite fabrici părăsite și obiective industriale decăzute din funcționalitate.
Toate acestea trebuie citite prin filtrul post-umanului ca nouă condiție ce încheie seria prefixelor post-, deschisă de post-modernitate și continuată de: post-colonialism, post-industrial, post-comunism, post-feminism etc Fie că se referă la discursul pragmatic din zona roboticii și a biogeneticii, fie la discursul critic de retrogradare a disciplinelor umaniste și chestionare a statutului și valorii teoriei în sine, fie la reconsiderarea conceptului de om dincolo de zona genului și a speciei, postumanul ridică întrebări fundamentale. Printre acestea: modul în care știința și dezvoltările tehnologice contemporane facilitează dizolvarea dualității natură-cultură, a opoziției dintre ceea ce este dat și ceea ce este construit. Se dezbate de asemenea înlocuirea poziției moderniste, antropocentrice cu una de echidistanță, de egală valorizare a regnului animal sau vegetal.
Ne propunem să cercetăm raportul dintre aceste constructe teoretice, în dinamica lor înainte și după determinările anti- și post-, observând maniera în care aceste noi poziționări teoretice vor marca în egală măsură spectrul socio-politic cât și cel artistic.

In an era marked by functionality and anthropocentrism, an analysis of the impact of technology over nature, as well as of the human resettlement in the broader perimeter of the living proves to be useful. This renegotiation involves a complex, multifaceted process. If the industrial revolution brings by celebrating the techniques and machine, a more significant trend of their domination over nature, in order to reduce it to the status of mere resources infinitely exploitable, placing the individual in its anti-nature position, the post industrial era will require a counter-offensive raised by nature that engulfs abandoned factories and industrial fallen institutions.
All these events should be read through the filter of post-human as new condition that concludes the series of the prefix post-, meaning the post-modernity opened and maintained by: post-colonialism, post-industrialism, post-communism, post-feminism etc. It refers to pragmatic speech area of robotics and biogenetics as well as to a reinforcement of the critical discourse of humanities, questioning of the status and the value theory itself. Reconsidering the concept of man beyond the genus and species, post-humanism raises fundamental questions: how science and technological developments facilitate the contemporary nature-culture duality, through the opposition between what is given and what is constructed? It also discusses the position replacing the modernist anthropocentric perspectives on animalism and naturalism. We intend to investigate the relation between these theoretical constructs, their dynamics before and after anti- and post measurements, observing the manner in which these new positioning will influence the theoretical spectrum of socio-political and artistic practices.

DEADLINE
Conferința Națională (Anti)Natură și (Post)Umanism propune o dezbatere interdisciplinară asupra acestor subiecte, desfășurată sub egida proiectului D PLATFORM – Instrument cultural și portal interdisciplinar dedicat arealului dunărean, COD: PN-II-RU-TE-2014-4-2601. Evenimentul, organizat de UNARTE București, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, este adresat tinerilor cercetători, masteranzi, doctoranzi, dar și cadrelor didactice, care își desfășoară activitatea în aria științelor socio-umaniste și a artelor vizuale.
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email dproject.unarte@gmail.com până pe data de 29 noiembrie 2016. Participanții vor transmite un abstract de max. 400 de cuvinte, însoțit de titlul lucrării și o scurtă prezentare a autorului, cuprinzând informații referitoare la afilierea academică, ariile de expertiză științifică și principalele publicații/activități în domeniu.
Confirmarea rezultatelor: 1 decembrie 2016.
Publicarea programului: 2 decembrie 2016.
Conferința va fi găzduită de Facultatea de Filosofie a Universității din București, în data de 7 decembrie 2016.

ORGANIZATORI
• Prof. Dr. Constantin ASLAM (UNARTE)
• Conf. Dr. Cristian IFTODE (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie)
• Lect. Dr. Raluca Oancea (UNARTE)
• Drd. Oana Șerban (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie)

Reprezentând un conținut specific atât filosofiei continentale cât şi celei analitice, problema subiectului ca expresie a identității umane constituie, în gândirea contemporană, o temă comună de reflecție a tradițiilor moderne și postmoderne. În încercarea de a situa modernitatea şi postmodernitatea nu doar în contrapartidă, ci şi într-o presupusă şi justificată continuitate, aşa-numita filosofie a subiectului reprezintă o sursă a acestei interpretări. Subiectul este însuşi motivul pentru care provocarea modernă, anunţată în întrebarea kantiană „ce este omul?” este substituită cu cea foucauldiană, „cine suntem?”, ca formă a renunţării la tradiţia iluministă a unui ideal al naturii şi raţiunii umane, şi instituire a subiectului ca produs al puterii. Urmând această scurtă „cartografiere” a accepţiunilor noţiunii de subiect, se constată că modernitatea se preocupă simptomal de felul în care rolurile subiectivităţii şi ale individualităţii se acomodează, parafrazându-l pe Renaut. Care sunt sensurile „modernităţii”, ca metafizică a subiectivităţii şi instituire a omului ca sub-jectum, deci ca putere fondatoare a adevărului, legilor şi reprezentărilor sale culturale? În ce măsură subiectul îngăduie sau obligă la distingerea unei istorii a timpului obiectiv, civilizaţional, de o durată personală, imaginativă, a istoriei personale, prin care modernitatea se enunţă ca „o creaţie prin ruptură şi criză”? Deschide subiectul o veritabilă „eră a individului” anunţată ca o simultană derivare individualistă a subiectului şi a umanismului? Este individul o figură a subiectului care impune o nouă etapă a umanismului modern? Poate fi înţeles subiectul ca marcă a alterităţii şi finitudinii, prin renunţarea acestuia la o structură monadologică, cu care tradiţia raţionalistă modernă ne-a acomodat, în favoarea unei structuri care preferă critica imanenţei, autonomia şi responsabilitatea ca prilejuire a Celuilalt, în sensul lui Levinas?

Call for papers: Pornind de la acest context, stimulând cercetarea interdisciplinară şi dialogul academic dintre studenţi, masteranzi şi tineri cercetători, Facultatea de Filosofie, din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofiei, organizează Conferinţa Naţională Filosofie şi (Post)modernitate: Subiect. Individ. Persoană, aflată la cea de-a patra ediţie. Lucrările conferinţei, desfăşurate pe secţiuni paralele, vor consta în prezentări de maximum 20 de minute ale unor lucrări individuale originale, urmate de discuţii. Lucrările propuse spre prezentare în conferinţa naţională vor fi selecţionate de către un comitet de selecţie format din profesori şi cercetători. Cele mai bune comunicări, traduse de autori în limba engleză, vor fi publicate în Analele Universităţii Bucureşti. Seria filosofie (The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series), publicaţie editată de Facultatea de Filosofie.

Deadline pentru înscrieri: În vederea validării aplicațiilor, participanții sunt invitați să trimită un rezumat extins de 800-1000 de cuvinte al lucrării (inclusiv bibliografie) însoțit de un scurt CV pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@gmail.com Deadline-ul pentru trimiterea abstractelor şi a CV-urilor este 13 mai 2016. Comunicarea rezultatelor selecţiei și afișarea programului vor avea loc în data de 16 mai 2016. Pe durata conferinței, participanților din provincie li se poate asigura cazare contra cost la Căminele Universităţii din Bucureşti. Solicitarea unui loc de cazare va fi consemnată de către participanți în cadrul procesului de înscriere.

Comitetul de organizare:
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Vizureanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Lect. dr. Sorin Costreie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Viorel Cernica, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
Drd. Oana Şerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.

Date de contact:
Conferinţa se va desfăşura la sediul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204, Bucureşti, în data de 30 mai 2016. Pentru informații suplimentare: cciif.fil.unibuc@gmail.com

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ŞI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE

Call for papers – CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ŞI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători
CATEGORIA NOULUI
IMPACTUL ASUPRA ARTEI ȘI GÂNDIRII ESTETICE ÎN SECOLUL XX
București 13-14 mai 2016

Arta avangardelor a adus cu sine o gândire nouă care s-a instaurat prin contestarea și deconstrucția unui sistem preexistent de gândire artistică și estetică. Se împlinesc 100 de ani de la înființarea mișcării Dada în care Tristan Tzara a jucat un rol semnificativ. Vă invităm să participați la Conferința anuală de estetică şi filosofia artei „Ion Ianoși” care își propune să răspundă la mai multe întrebări precum:
• Este contestarea avangardistă un simplu nihilism?
• De ce era necesară contestarea artei anterioare?
• În ce măsură situația socială, politică și economică de la începutul secolului XX este implicată în procesul de contestare și în cel de creație?
• Există influențe culturale non-europene care își pun amprenta pe noile forme de creație artistică? Au ele o motivație artistică?
• În ce măsură filosofia și gândirea estetică rezonează cu schimbările radicale din artă la începutul secolului și ulterior?
• Ce presupune „noul” în artele secolului XX?
• Se mai poate vorbi de continuități între arta anterioară și cea nouă? În ce ar consta ele? Dar în estetică?
• În ce măsură arta postbelică perpetuează „moștenirile recente” sau explorează noi posibilități de expresie?
• Care ar fi categoriile estetice dominante pentru arta contemporană?
• Care e specificul noilor arte și în ce măsură contestă ele pachetul de concepte tradiționale ale esteticii?
• Este capabilă filosofia contemporană să ne ajute să înțelegem diversele explorări artistice actuale? Cum?
• Există posibilitatea unor „actualizări” ale gândirii artistice și filosofice anterioare astfel încât interpretarea operei contemporane să fie pertinentă?
• În ce măsură instituționalizarea artei aduce cu sine modificări valorice la nivelul receptării artei contemporane?
• Estetica însăși suferă modificări majore atât la nivelul conceptual cât și la nivelul domeniilor pe care le include. În aceste condiții putem vorbi de o criză a esteticii și a artei în secolul XX?
• În ce măsura dimensiunea eticului este reproblematizată în arta contemporană?
• Procesul contemporan al globalizării generează și fenomenul globalizării artei și al esteticii. Ce răspuns dau diverse culturi ale lumii la această provocare?

Deadline:
Aplicaţiile potenţialilor participanţi pot fi trimise pe adresa de email estetica.filosofia.artei2016@gmail.com până pe data de 5 martie 2016. Acestea constau în transmiterea unui abstract de 400 de cuvinte, însoţit de titlu, o bibliografie orientativă şi informaţii privind afilierea academică a autorului, precum şi lista de lucrări a acestuia.
Confirmarea participării la conferință: 20 martie
Textul integral al prezentării: 20 aprilie
Conferința va include, la fel ca in anii trecuți, pauze cu caracter artistic la care vor participa colegi de la facultățile de arte. Lucrările cele mai valoroase vor fi selectate și publicate în IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture.

A 8-a CONFERINŢĂ DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ
organizată de Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice
27-28 noiembrie 2015
UB, Facultatea de Filosofie, CCIIF

Metafizica şi ontologia, discipline filosofice originare, au avut un parcurs istoric diferit în cultura occidentală. Aşezate uneori în raporturi de subordonare (în sistematica lui Christian Wolff, de exemplu, unde ontologia este o disciplină în corpus-ul metafizicii), alteori în raporturi de opoziţie radicală (în „analitica existenţială” a lui Heidegger, de pildă), cele două s-au împletit, deseori, în unitatea unei reconstrucţii filosofice. Astăzi, metafizica este socotită mai degrabă o formulă filosofică învechită şi, cumva, lipsită de legitimitate. În schimb, ontologia constituie miza multor încercări filosofice şi apare ca o disciplină care adună sensurile autentice ale filosofiei. Care sunt contextele semnificative ale prezenţei acestor două discipline în filosofia românească? Ce metode şi tehnici de filosofare au folosit gânditorii români pentru a reformula problemele metafizicii şi ale ontologiei? Ce rol au avut – şi au – acestea pentru viaţa filosofică şi pentru creaţia filosofică din cultura noastră?

Pornind de la aceste întrebări, ne propunem, pentru această conferinţă, să delimităm categorial metafizica şi ontologia şi să ilustrăm folosirea metodelor de lucru ce le sunt proprii în câteva reconstrucţii filosofice româneşti. Demersul se poate înscrie la niveluri diferite: metafilosofic sau filosofic-critic; el poate urma modele diverse de cercetare: analitic, fenomenologic, hermeneutic etc.; şi poate fi proiectat şi efectuat cu metode diferite: descriptive, interpretative etc. Încercăm, prin acest demers, să punem problema unei regândiri a statutului pe care filosofia românească îl are în istoria filosofiei, în general.

Conferinţa va avea şi o secţiune specială „Lucian Blaga – metafizica şi ontologia în sistemul său filosofic”. Socotim că la 120 de ani de la naşterea filosofului român, o cercetare a componentelor metafizice şi ontologice ale sistemului său, cu tehnici hermeneutice actuale, este un demers necesar pentru cultura noastră filosofică.
Sunt invitaţi să participe la această conferinţă cadre didactice, studenţi, cercetători interesaţi de problematica filosofiei româneşti din orizontul celor două discipline, metafizica şi ontologia, şi de relaţiile acesteia cu istoria filosofiei, mai cu seamă cu filosofia actuală.

Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 10 septembrie 23 octombrie 2015, titlul lucrării, un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: conferinta.fil.ro@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la 10 noiembrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro. Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FILOSOFIE
CENTRUL DE CERCETARE A ISTORIEI IDEILOR FILOSOFICE
vă invită la conferinţa naţională

CRITICĂ, MARGINALITATE, CINISM
25-26 noiembrie 2015

Organizatori: Cristian Iftode şi Cristina Voinea
Comitet ştiinţific: Prof. Dr. Romulus Brâncoveanu, Prof. Dr. Viorel Vizureanu,
Prof. Dr. Sabin Totu, Conf. Dr. Laurenţiu Staicu, Lect. Dr. Cristian Iftode

Apel la contribuții
„În acest Occident care a inventat o mulțime de adevăruri diverse și a modelat arte ale existenței atât de multiple, cinismul nu încetează să ne aducă aminte ceva: că foarte puțin adevăr este indispensabil pentru cine vrea să trăiască adevărat și că foarte puțină viață este necesară atunci când ții cu adevărat la adevăr” (M. Foucault, Le courage de la vérité).

„Epuizarea” teoriei, lipsa marilor construcţii filosofice sau neîncrederea ironică prin care întâmpinăm pe cei care mai visează la așa ceva reprezintă oare simptomul unei neputinţe, sau al unui (neo)kynism/cinism ce refuză, lucid și cu simţ istoric, să-și mai pună viaţa și gândirea în serviciul marilor proiecte emancipatoare? Însă în clipa în care ne devin egal antipatice autoritățile și revoluțiile, când mistica Originii se dizolvă, dar, odată cu ea, dispare și mirajul Eschaton-ului, riscul este să ne trezim, dezabuzaţi și lipsiţi de chef, într-un prezent prea puțin ofertant.

Parafrazând o idee a lui P. Manent, ce rămâne de făcut într-o lume în care nu suntem cu adevărat singuri nici atunci când ne izolăm şi nu suntem cu adevărat împreună nici atunci când suntem cu ceilalţi? Să renunţăm la acest „cu adevărat”? Cinismul modern spune „da”, şi prin această renunţare se opune cinismului antic. În poziţiile (anti)filosofice radicale există însă ceva ca o tendinţă inerentă de a se autodevora: niciodată nu vei fi îndeajuns de sceptic sau de cinic, întotdeauna va rămâne de înfierat un rest de credinţă sau încă o convenţie socială.

„Autocontradicţia performativă” nu poate fi eliminată din acest joc de adevăr. La fel ca şi cinismul antic, cinismul modern implică el însuşi o „teatralizare” a mărturisirii adevărului nud şi fără ocolişuri, o voinţă de a rupe cu orice figură de stil ce se constituie, ea însăşi, într-o figură de stil, într-un soi de „grad zero al retoricii” (Foucault): „Cinismul mizează pe adevăruri cu aparenţă nudă, care conţin ceva neadevărat în modul în care sunt aduse în faţa ochilor noştri” (Sloterdijk). Aparenţă, apariţie, prezentare, încadrare şi astfel „înscenare” a parrhêsia-ei, a curajului de a spune tot adevărul…

Luând ca punct de plecare cinismul (kynismul) antic, vă invităm să reflectăm şi să dezbatem împreună o serie întreagă de probleme ale „actualităţii” noastre filosofice, sociale, politice, artistice şi culturale:

– viaţa adevărată, parrhêsia şi adevărul nud; sinceritate şi „veridicitate”; radicalism; critica socială a convenţiilor şi problema „întoarcerii la natură” în secolul XXI;

– posteritatea critică a Luminilor, faţa şi reversul proiectului iluminist, refuzul marilor proiecte emancipatoare şi al marilor naraţiuni de legitimare; solitudine şi solidaritate socială, individualism şi convivialitate;

– tehnologii de putere şi tehnologii ale sinelui, problema rezistenţei la normalizare biopolitică în „societatea de control”; securitate, guvernamentalitate, rezilienţă;

– „Kynism 2.0” şi etica Internetului, dileme morale legate de hacking, piraterie virtuală, privacy; expresivismul „digital” în reţelele de socializare, problema protecţiei datelor şi dispozitivele de „supraveghere domestică”;

– cinismul şi arta contemporană, arta după avangardă, scandal, expunere publică şi punere în pericol în practici artistice contemporane de tip performance şi happening;

– figura filosofului în spaţiul public, centralitate vs (?) marginalitate, radicalism şi (anti)filosofie; modalităţi vechi şi noi de concretizare a discursului filosofic în viaţa de zi cu zi, actualitatea practicii filosofice, filosofia între discurs şi „alegerea vieţii”; identităţi fragmentate, subiectivare etică şi posibilitatea unei „estetici a existenţei”.

Apelul la contribuţii se adresează cercetătorilor (doctoranzi, doctori, postdoctoranzi) în filosofie, ştiinţe sociale şi umaniste, istoria şi teoria artei. Persoanele interesate să participe sunt rugate să trimită pe adresa: conf.marginali@gmail.com titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (în jur de 250 de cuvinte), însoţit de o scurtă prezentare personală care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţii ştiinţifice semnificative şi datele de contact.

Termenul-limită pentru trimiterea propunerilor este 15 octombrie 2015. Programul simpozionului va fi definitivat până la 30 octombrie 2015 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: www.filosofie.unibuc.ro Pentru orice detalii privind participarea şi desfăşurarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.

Contribuţiile selecţionate şi primite în formă publicabilă până la o dată ulterioară desfăşurării conferinţei, ce va fi comunicată după încheierea CFP-ului, vor fi reunite într-un volum colectiv proiectat să apară la Editura Universităţii din Bucureşti, în 2016. Menţionăm că nu există taxă de participare, însă eventualele costuri de transport şi cazare la Bucureşti vor fi suportate de către participanţi.


CALL FOR PAPERS
Jocul a stârnit întotdeauna interesul gândirii umane, fiind considerat o funcție fundamentală a vieții. La o abordare mai atentă, constatăm că jocul celebrează viața. Însă el pare a se caracteriza prin formule contrarii: este atât o acțiune liberă dar și una bine structurată, nu are scopuri concrete, utilitare dar are totuși un scop în sine însuși, intenția fiind aceea de a obține o mulțumire psihică pentru jucător.

Gânditorii din diverse epoci au insistat asupra semnificațiilor filosofice ale jocului. Potrivit lui Platon, fiecare om trebuie să-și trăiască viața „jucând cele mai potrivite jocuri” (Legi) iar Huizinga observa că jocul este caracterizat prin alteritate și transcendență față de cotidianitate (Homo ludens). În Euthydemos, Platon insistă asupra rolului jocului ca preludiu al ritualurilor inițiatice, atrăgând atenția asupra relațiilor jocului cu dimensiunea sacrului.

Un domeniu în care jocul este constitutiv activității specifice este cu siguranță arta considerată de mulți „marele joc” pe care omul îl joacă în planul imaginației. Gândirea contemporană aflată în căutarea unei ontologii întemeiate pe un orizont de posibilități infinite a generat în artă reevaluarea unor teme largi legate de experiența jocului cum ar fi diversele forme ale comicului și ale măștilor. În antiartă, ludicul constituie însuși axul structurant al creației, indiferent că este asumat ca performance, instalație sau artă media.

Să nu uităm că jocul a fost abordat și de discipline precum pedagogia şi psihologia, prin raportare la artă, în măsura în care jocul este considerat o cale de educare și cunoaștere, asigurând experiențe în formarea unei concepții morale și intelectuale întemeiate pe armonie, echilibru și măsură. În aceste condiții principiul lui „ca și cum” devine funcțional și eficient.

Vă invităm să participați la discuțiile deschise de Conferința națională pentru studenți, masteranzi și doctoranzi „Ion Ianoși” din acest an, dedicate temei generoase a jocului. Iată câteva dintre posibilele direcții de abordare:

Jocul ca funcție fundamentală a vieții și experienței;
Spațiul și timpul de joc și ale jocului;
Jocul ca modalitate de comunicare (artist – spectator);
Libertatea / normativitatea jocului ( joc și / sau seriozitate );
Dimensiunea gnoseologică a jocului în artă și în terapiile prin artă;
Rolul mimesis-ului în joc (autenticitate / simulare) sau jocul ca „aparență adevărată” (care arată);
Jocul ca procesualitate.

Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte București.

Data limită de înscriere / Deadline
Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email estetica.filosofia.artei2015@gmail.com
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani, menționând totodată și afilierea academică.

Deadline:1 martie 2015.

Comunicarea rezultatelor:
In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie și Universitatea Națională de Arte) se vor anunța rezultatele pe data de 11 martie 2015.

Echipa de organizare
Coordonator – Prof. dr. Mihaela Pop

F I L O S O F I E  Ş I  C U L T U R Ă  P O P U L A R Ă

Program de conferinţe, dezbateri şi simpozioane

Coordonatori: Romulus Brâncoveanu şi Marin Bălan

Marţi, 25 noiembrie, ora 18.00

Facultatea de Filosofie, Amf. „Titu Maiorescu”, Spl. Independenţei, 204

REVISTELE PENTRU FEMEI

o dezbatere despre

Feminism, Feminitate şi Cultură Populară

Revistele pentru femei reprezintă un important produs al culturii populare. Transmit aceste reviste idei feministe cititoarelor lor? Sau rămân cantonate în chestiuni care privesc feminitatea? Se exclud sau nu feminismul şi feminitatea? La astfel de întrebări vor încerca să răspundă atât editoarele unor prestigioase reviste pentru femei, cât şi cercetătoarele cu preocupări legate de feminism de la Universitatea din Bucureşti şi SNSPA. Facultatea de Filosofie şi Centrul pentru Studierea Raţionalităţii şi Credinţelor invită la această dezbatere studentele şi studenţii de la orice universitate din ţară şi, de asemenea, cititoarele revistelor pentru femei.

LISTA VORBITOARELOR INVITATE:

  • Daniela Palade Teodorescu
    Editor-in-chief
    Avantaje
  • Oana Botezatu
    Coordinating Editor
    Marie Claire România
  • Iuliana Alexa
    Editor-in-chief
    Psychologies
  • Alice Năstase Buciuta
    Editor-in-chief
    Tango-Marea Dragoste
  • Emilia Nicolaescu
    Senior jurnalist
    TVR (TeleviziuneaRomână)
  • Ionela Băluţă
    conf. univ. la Facultatea de Stiinţe Politice
    Universitatea din Bucureşti
  • Simona Necula
    cercetătoare la CEREFREA
    Universitatea din Bucureşti
  • Mihaela Stănică as.univ. la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
    Universitatea din Bucureşti
  • Simona Maria Chirciu
    drd. la SNSPA
  • Maria Buleu
    drd. la Facultatea de Filosofie
    Universitatea din Bucu
SIMPOZIONUL CATEGORII FILOSOFICE ȘI CONCEPTE INTERCULTURALE ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ
5 DECEMBRIE 2014
Ţinând seama de evoluţia cercetării şi creaţiei filosofice româneşti din ultimele două decenii, de angajamentele tematice şi de experienţele sale metodologice, toate presupunând constituirea ca atare a unor reprezentări identitare, se cuvine a fi pusă în discuţie atât originalitatea unor categorii filosofice specifice gândirii autohtone, cât și corespondențele dintre filosofia românească și cultura europeană, asumate printr-un sincronism susținut de concepte interculturale.
Cum poate fi realizată reconstrucția filosofiei românești din perspectiva unor concepte interculturale? În ce măsură categorii filosofice genuine ale filosofiei românești au deschis posibilități de integrare a acesteia în anumite culturi? Pot fi considerate conceptele interculturale vehiculate în filosofia românească drept o sursă a dezvoltării metodelor și instrumentelor interdisciplinare de cercetare filosofică? Ce posibilități hermeneutice deschid limitele lingvistice și formele de creație în limba română pornind de la adaptarea unor categorii filosofice și concepte interculturale deja existente la filosofia românească? Ce şanse la recunoaştere „externă” are filosofia românească prin exploatarea originală a unor categorii filosofice și concepte interculturale și în ce măsură condiționează acestea, printr-o manieră autentică de elaborare a creației filosofice, modelul european al culturii autohtone?
Toate aceste întrebări formulează nucleul tematic al acestui simpozion, la care sunt invitați să participe cercetători şi creatori consacraţi, dar şi studenţi, masteranzi, doctoranzi interesaţi de cercetarea filosofică, în special de aceea care porneşte de la întrebări privind diferite aspecte ale filosofiei româneşti.
Locul desfăşurării: Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Splaiul Independenţei, Nr. 204, Sector 6, Bucureşti.
Deadline. Condiții pentru participare.
Sunt invitaţi să participe la simpozion cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, masteranzi, studenţi. Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 15 noiembrie 2014, titlul comunicării (al prezentării, intervenţiei etc.), un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: cciif.fil.unibuc@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la data de 25 noiembrie 2014 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie: www.ub-filosofie.ro si pe site-ul official al CCIIF: http://cciif.ub-filosofie.ro/.
Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
Organizatori:
Prof. dr. Constantin Aslam
Prof. dr. Viorel Cernica
Mrd. Oana Şerban
Drd. Ioan Dragoi

Conferinţa Naţională de Estetică şi Filosofia Artei „ION IANOŞI”

pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători

ediţia a II-a

Arta ca Experienţă şi Experienţa ca Artă

București – 16 mai 2014

 

Program Conferință:

9:00-13:45

Sesiune Plenară

9:00-9:15

Deschidere conferinţă

Profesori invitați: Prof. dr. Ion Ianoși,  Prof. dr. Vasile Morar,  Facultatea de Filosofie, U.B.

                            Prof. dr. Gheorghe Ceaușu, Universitatea Naţională de Artă  Teatrală  şi Cinematografică

9:15-10:15

 Oana Frîncu, MA-ICIF, II, Filosofie, U.B.

                        O interpretare a performance-ului din perspectiva unei hermeneutici filosofice

Alexandru Stan, Drd. Filosofie, U.B.

                        Formă în artă conform lui John Dewey

Denise Ababei, absolventă UNATC şi Drd. Filosofie, U.B.                         

                      Teatrul postdramatic sau experienţa trăită în comun

10:15-11:15

 Oana Şerban, MA-ICIF, I, Filosofie, U.B.

Estetizarea vieții și dezestetizarea artei: de la pragmatica lui Dewey la  „coșmarul”    lui  Foucault. Când începe dificultatea discursului artistic să însemne „arta dificilă?”

 Lorin Ghiman, Drd. Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

                           „Va banque Spiel”: Mizele teoriei benjaminiene a experienței din Opera de arta

                             în epoca reproductibilităţii sale tehnice

 Mihaela-Cătălina Condruz, Licenţă, III, Filosofie, U.B.

                         Claude Monet și idealul întoarcerii la lucrurile însele. O perspectivă

                            fenomenologică asupra picturii impresioniste    

 11:15-11:30

Pauză de cafea

11:30-12:30

Ioan Drăgoi, Drd. Filosofie, U.B.

Evenimentul ca artă și arta ca eveniment

  Mihai Laurențiu Fuiorea, Drd. Filosofie, U.B.

 Despre posteritatea cinicilor în arta modernă și contemporană

  Daniela Elena Tarbă, Drd. Filosofie, U.B.

                          Între sau De la Închipuire la Imaginar

12:30-13:30

 Gabriela Bădescu, Drd. Filosofie, U.B.

                             Lettrismul – aniconism și performance

  Miriam Cihodariu, Drd. Sociologie, U.B.

                         Consumul de interactivitate în entertainment şi în artă

  Ilinca Damian, Drd. Filosofie, U.B.

                            Rolul curatorului în experimentarea artei contemporane. Despre mediație în lumea contemporană

13:45-14:30

Pauză de cafea

Acto-scopiiperformance teatral

Coordonatori: regizor Ilinca Bernea, absolventă UNATC, Dr. în Filosofie şi  Isabella Drăghici,  absolventă UNATC și Drd. Filosofie

Performeri:Denise Ababei, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Anca Ciobanu (MA-ICIF, II, Filosofie), Rodica Ivan-Haintz (MA-ICIF, II, Filosofie), Cerasela Nițu (Licenţă, I, Filosofie), Sorina Țuru (Licenţă, III, Filosofie), Emilia Zăinel (MA-ICIF, I, Filosofie)

Improvizații muzicale: Sarina Albu – vioară,MA-ICIF, II, Filosofie

Dorothee Neumann-contrabas, MA-ICIF, II, studentă Erasmus, absolventă Conservator și Pedagogie, Universitatea de Stat din Koln, Germania

14:30-18:00      

Sesiuni paralele

 a) Experienţă, artă şi gândire filosofică

14:30-15:30

Ewa Bobrovska, Asistentă la Academia de Arte Plastice, Varșovia, Polonia

                        Proiecţii artă media: The Bridge over the Abyss Passes from Derrida to Kierkegaard; Cartouches

Cătălina Sîrbu şi  Andrei Simionescu-Panait, Licenţă, I, UNATC şi Drd.Filosofie, U.B.

Intimitate în academia postmodernă

Raluca Iordan, MA-ICIF, I, Filosofie, U.B.

                             Raportul dintre artă ca experiență și catharsis

 Isabella Drăghici, Drd. Filosofie, U.B, absolventă UNATC

Katharsis. Recursuri exegetice în „epoca reproducerii mecanice”

15:30-16:30

 Mihaela Marin Negru, absolventă A.S.E. şi MA-IAFC, II, Istorie – Istoria Artei, U.B.

                              Mail art – O lume a sistemului poştal

 Alfred Shuppler, absolvent Foto-Video UNArte şi MA-IAFC, II, Istorie – Istoria Artei, U.B.

                             O perspectivă filosofică asupra fotografiei transilvănene a secolului al XIX-lea

Dana Bobocel MA-IAFC, II, Filosofie, U.B., absolventă U.A.U.I.M.

                             Experiența artei. Arhitectura

16:30-18:00

Mihaela Drăgănescu, MA-IAFC, II, Istorie –Istoria Artei, U.B.

                            Arta corporalităţii între uman şi trans-uman

Alexandra Enache, MA-IAFC, II, Istorie, Istoria –Artei,  U.B.

                           Politici ale corpului în arta grafică (supereroul benzilor desenate)

 Dalina Bădescu, MA-IAFC, II, Istorie, Istoria – Artei, U.B., cercetător cartograf 

                              Arta cartografică în Evul Mediu şi începutul epocii moderne

 Adriana Brăileanu, Dr. în Filosofie, U.B., profesor Liceul de Artă, Ploieşti

Experiența ingenuă a artei

 Mădălina Gheorghe-Tănase, reprezentant Asociatia Dintr-un Basm şi  Dr. în Filosofie, U.B.

                              John Dewey, cunoașterea ca experiență în artă și în educație

b) De la experienţa artistică la gândirea estetică

14:30-15:30

Maria Popa, Licenţă, Arta murală, UNArte

                             Brâncuşi – artă, geniu, contemplare

Amalia Carauleanu, Licenţă, Modă, UNArte 

                             Frumos vs. Agreabil

Georgiana Ghidersa, Licenţă, Arta murală, UNArte

                            Performance-ul lui Ion Grigorescu

Anna Chiuariu, Licenţă, Modă, UNArte

Nașterea și moartea tragediei

Cristina Dan, Licenţă, Design, UNArte

Land Art si frumosul natural

Remus GaborLicenţă, Scenografie, UNArte

 Critica geniului

15:30-16:30

Smaranda Isar şi Maria Poștea, Licenţă,UNArte

                             Frumosul – condiție a artei

Alin AlexandruLicenţă, Grafică, UNArte

                             Budismul Zen si arta contemporană

Octavia-Cristiana Bălălău şi Cirja Gheorghiţă, Licenţă, Grafica, UNArte

                             Apolinicul în cinematografia lui Tarkovsky

Ruxandra Marin, Licenţă, Modă, UNArte

                             Artă, viață, experiență

Daniela Andrei, Licenţă, Sculptură, UNArte

Apolonic si dionisiac în sculptura lui Mircea Roman

Ioana Alexandra Niculescu-Aron, Licenţă, Pictură, UNArte

Dada, Nietzsche şi conștiința declinului

15:30-16:30

Mădălina Tichie, Licenţă, Foto Video, UNArte 

                             Performance-ul ca document video

Lucia Dinescu, Licenţă, Foto Video, UNArte 

                             Arta ca experiență

Laura Degeratu, Licenţă, Grafică, UNArte 

                             Anti-arta ca discurs artistic

Eduard Marian-Bălaş, Licenţă,Grafică, UNArte

Acționismul vienez- original sau șoKant

Alexandru Iliescu, Licenţă, Pictură, UNArte

                             Limbajul, o continua festa. Estetica gestului

Claudia Brăileanu, Licenţă,Pictura, UNArte

                             Pictura abstractă ca expresie a „înțelegerii” și a „proiectului”

Andrei Dragomir, Licenţă, Grafică, UNArte

                             Metaforă, interpretare, performance

Mihaela Munteanu, Licenţă, Istoria artei, UNArte

Dincolo de sunet – deconstrucţie şi construcţie în muzica industrială

18:00-18:30

Pauză de cafea

Cutia de rezonanță, performance teatral

Coordonatori: regizor Ilinca Bernea, absolventă UNATC, Dr. în Filosofie şi  Isabella Drăghici,  absolventă UNATC și Drd. Filosofie

Performeri: Denise Ababei, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Isabella Drăghici, absolventă UNATC și Drd. Filosofie, Anca Ciobanu (MA-ICIF, II, Filosofie), Rodica Ivan-Haintz (MA-ICIF, II, Filosofie), Cerasela Nițu (licenţă, I, Filosofie), Sorina Țuru (licenţă, III, Filosofie), Emilia Zăinel (MA-ICIF, I, Filosofie)

Improvizații muzicale: Sarina Albu – vioară,MA-ICIF, II, Filosofie

Dorothee Neumann-contrabas, MA-ICIF, II, studentă Erasmus, absolventă Conservator și Pedagogie, Universitatea de Stat din Koln, Germania

18:30-19:00       

Vernisaj Mail Art – Eternal Network

Coordonatori  Mihaela Negru și Alfred Schuppler

19:00-21:00       

Vernisaj Hărțile imaginare

Organizat de UNArte, coordonatori, Asist. Dr. Raluca Nestor Oancea și Alfred Schuppler

Intervenţii Pictură: Dragoş Bojin, Adrian Dică, Radu Pandele, Răzvan Radu, Bogdan Sassu, Bianca Solymosi, Mirela Iordache, Geafar Abdul Saheb

ORGANIZARE

Conf. Dr. Mihaela Pop, Filosofie/ Asist. Dr. Raluca Oancea, UNArte/ Drd. Maria Buleu/  Mrd. Oana Şerban/ Mrd. Alfred Schuppler/ Dr. Ilinca Bernea/ Drd. Isabella Drăghici/ Mrd. Dana Bobocel/ Mrd. Mihaela Negru

Mulţumiri speciale

Albalact, S.C. All-Generating S.R.L., S.C. Ecco curier S.R.L.,

Lect. Iulia Zaharia (Institutul de Agronomie) 

Simpozionul Naţional Filosofia lui P. P. Negulescu – reconsiderări istorice, Universitatea Politehnica din Bucureşti; 14 XI 2012
Simpozionul Naţional Epistemologie şi cosmologie la Lucian Blaga, Universitatea Politehnica din Bucureşti; 09 XI 2011
Simpozionul Naţional Emil Cioran – sensuri metafizice, etice şi estetice ale operei, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti; 20 V 2011
Simpozionul Naţional Titu Maiorescu în conştiinţa filosofică românească actuală, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti; 26 XI 2010
Simpozionul Naţional Mircea Florian – Opera filosofică de la reconstrucţia datului la ideea recesivităţii, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti; 19-20 III 2010
Simpozionul Naţional Cultura postmodernă, mass-media şi noua realitate culturală, Universitatea Politehnica din Bucureşti; 11 XI 2009
Simpozionul Naţional Constantin Noica în filosofia românească, Universitatea Politehnica din Bucureşti; 27 III 2009
Conferinţa Naţională Filosofia lui Constantin Noica astăzi, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti; 24-25 IV 2009
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Argumentare, comunicare, educaţie. Noi controverse în filosofia contemporană, Universitatea Politehnica Bucureşti; 31 X 2008
Simpozionul Naţional Actualitatea filosofiei lui Ion Petrovici, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti; 23 XI 2007
Simpozionul Naţional C. Rădulescu-Motru în posteritatea critică, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti; 16 III 2007